Un elev nu învață pentru ca să fie evaluat, dar este evaluat pentru ca să învețe

      Termenul  evaluare  are  diferite  conotații  în  funcție  de  realitățile  educaționale  la  care  se  referă. De  fapt, ea, este  procesul  prin  care  se  furnizează  informații  utile, care  permit  luarea  deciziilor  ulterioare, fiind  și  o  cale  de  perfecționare  a  formării.După  o  evaluare  formativă  elevul  primește  informații  despre  munca  sa, despre  lacune  și  desigur  știe  asupra  căror  aspecte  să-și  focuseze  atenția. Doar  actualmente  evaluarea  nu  o  mai  folosim  în  scop  de  sancționare  ori  constrângere, ea  este  mai  echilibrată  și  oferă  un  feedback  operativ  asupra  performanțelor. Depun  tot  efortul  ca  evaluarea (și  cea  scrisă, și  cea  orală) să  nu  fie  o  povară, ci  o  bucurie. Îmi  reușeștre  să  precizez  explicit  criteriile  după  care  elevul  va  fi  evaluat, produsul  așteptat. După  evaluările  formative  împreună  cu  discipolii  analizaz  greșelile  și  alcătuim  un  plan  de  îmbunătățire  a  performanțelor, conducându-ne  de  principiul  centrării  pe  succes. Nu  tratez  evaluarea  ca  o  pedeapsă  sau  recompensă  și  vă  sfătui  să  nu  faceți  nici  Dră  acest  lucru. Vechiul  mit  că  evaluarea  vine  la  sfârșit  ar  trebui  să  dispară. E  important  să  ne  schimbăm  atitudinea. Și  dacă  ceva  nu  ne  reușește  să  găsim  defectele, să  le  reparăm   și  apoi  să  mergem  mai  departe. Astfel  succesul  e  garantat!

Ce trebuie să faci în caz de cutremur ?

E bine să  știi :

Toamnă cu gust de bostan

    Proiectul  tematic  al  acestei  luni  are  anume  acest  generic. Am  citit  și  analizat     ,,Dovleacul  portocaliu ", ,,Vița  de  vie  și  dovleacul"  ,   ,,Copacul  și  bostanul", ...   Am  vorbit  despre  beneficiile  acestuia,  ca  azi  să  ne  lăudăm  cu  bucatele  pregătite  acasă  și  să-i  servim  pe  colegi.
Mmmm !  Ce  gustoșenie!

   Apoi  am  intrat  virtual  în  bostănăria  pe  care am  creat-o  singuri.

Dăunăzi  am  realizat  dovleacul  prim  metoda   mozaicului :

A  fost  interesant  să  restabilim  ordinea  cuvintelor  în  proverbe  și  să  le  tălmăcim !

Altă  dată  vă  relatăm  ce  am  mai  realizat.

Uniforma școlară ascunde sărăcia sau crește notorietatea

 Acesta  e  titlul  unui  articol  din  ,,Timpul''  și  eu  vă  propunem  să  discutăm:

http://timpul.md/articol/uniforma-colara-ascunde-saracia-sau-crete-notorietatea-66070.html

       Cămașa, sacoul, pantaloni la dungă sau fusta creion. Acestea sunt, de obicei, componentele unei uniforme școlare, dar și a ținutei potrivite pentru oficiu. Iar în țări precum Anglia, a purta o uniformă școlară este o mândrie, și insigna sau orice altă însemnare cu numele instituției de învățământ doar crește imaginea elevului pe care o poartă. Totuși, în Republica Moldova, uniforma școlară continuă să fie o modalitate de evitare a fenomenului de discriminare între elevi, în funcție de veniturile părinților sau mediul din care provin. 

Anglia vs. Moldova

„Uniforma arată că ești parte a unei organizații, iar faptul că o purtăm este semn că suntem uniți de un scop. Uniformele îi fac pe elevi să simtă că sunt membri ai unei anumite școli și creează identitatea particulară a fiecărei instituții de învățământ”, spune directorul academiei Neale-Wade, din Cambridgeshire, Anglia, pentru publicația engleză The Guardian.

Printre alte argumente aduse de instituțiile care pledează pentru uniforme obligatorii la școală se menționează și faptul că această ținută influențează și comportamentul elevilor. Or, vestimentația elegantă și un pic mai sobră induce copiilor o atitudine mai serioasă și responsabilă față de activitățile din școală și pentru studii, iar faptul că ar avea de ales doar din câteva elemente vestimentare, simplifică procesul de selecție a hainelor, dimineața, înainte de ore. Mai mult, uniformele sunt și o modalitate de a identifica persoanele care învață în școală sau liceu, sporind, astfel, securitatea în instituția de învățământ.

În timp ce argumentele pro-uniforme din țările vest-europene se bazează pe valori spirituale, intelectuale și altele, în Republica Moldova, motivul de bază rămâne a fi sărăcia. Acum trei ani, de exemplu, Gheorghe Duca, președintele Academiei de Științe (AȘM), a lansat inițiativa introducerii uniformelor obligatorii în instituțiile de învățământ preuniversitar. „La liceul AŞM pentru copiii dotaţi, unde avem foarte mulţi elevi de la ţară, proveniţi din familii socialmente vulnerabile, am reuşit să curmăm din start un alt fenomen negativ şi periculos – discriminarea copiilor pe criterii materiale/vestimentare, profesorii liceului reuşind să le altoiască dragostea şi respectul pentru alte valori decât cele materiale”, argumenta Duca. Potrivit demersului, pentru uniformele elevilor din familii vulnerabile s-ar fi cheltuit anual între 200 şi 500 de milioane de lei, iar ceilalți ar fi trebuit să și le asigure individual. 

Sărăcia bate colectivul?

Totuși, în Republica Moldova, instituțiile care au introdus uniforma obligatorie pot fi numărate pe degete. Printre acestea este Liceul de pe lângă AȘM și Liceul Teoretic „Ion Creangă” din capitală. „Uniforma nu are de facto nicio legătură cu sărăcia sau bogăţia. Această idee vine încă din Uniunea Sovietică, în care toate şcolile aveau aceeaşi uniformă, care era anostă şi avea drept scop egalizarea. Deci, în contextul uniformelor nu e cazul să vorbim despre discriminare economică. Chiar cred că aceasta a fost o greşeală de argumentare, care a crescut şi mai tare necesitatea elevilor de a se îmbrăca diferenţiat”, explică Angela Stafii, filosof practician.

Astfel, în Liceul Teoretic „Ion Creangă”, care activează din 1990, uniforma obligatorie a fost introdusă la șase ani de la deschidere. Între timp, uniforma a suferit și mici modificări, iar propunerea liceenilor de a face diferență de culoare între uniforma celor din gimnaziu și clasele X-XII, a fost acceptată de conducerea liceului. „Uniforma şcolară cere un anumit comportament. Dar, la fel de important este şi factorul material - pe o astfel de vestimentaţie se cheltuiesc mult mai puţini bani”, susţine Valentin Guzgan. „Este vorba despre apartenența la o comunitate, la un colectiv, iar uniforma îl face mai disciplinat pe elev, îl mobilizează, iar apartenența la colectiv îl face să fie mai bun, mai înțelept, mai responsabil”, adaugă Corneliu Solomon, director prim adjunct al liceului.

Deocamdată puține școli din țară au reușit sau își doresc să introducă uniforma obligatorie, iar motivul eșecului, în mare parte, este nemulțumirea elevilor bazată pe modelul ținutei. „Cred că succesul uniformei va fi atunci când elevii vor avea concursuri de design a uniformelor şi în momentul în care se va promova, la nivel de şcoli/licee ideea de comunitate şi de excelenţă. Mai există un aspect foarte important - cel al materialului din care e făcută uniforma şi care anume sunt piesele de îmbrăcăminte care o vor conţine. De exemplu, sacoul ar putea avea o emblemă şi o anumită culoare, pe care o aleg toţi elevii şcolii, şi nu senatul elevilor cu profesorii şi părinţii. Doar aşa poţi crea o comunitate”, afirmă Angela Stafii. 

Copilul Dv a citit o carte ?

  Dacă  zilele  recente  copilul   Dv  v-a  spus  că  a  citit  o  carte,  nu  vă  grăbiți  să-l  întrebați  dacă  i-a  plăcut  sau  dacă a  fost  o  carte  bună. O  să  vă  răspundă  sec: da  sau  nu. Cărțile  sânt  o  poartă  extraordinară  spre  o  discuție  interesantă. Dacă  vă  pot  fi  de  ajutor  sfaturile  mele, vă  propun  să-i  întrebați:
-Care  ar  fi  un  alt  titlu  pentru  această  carte?
-Cu  care  dintre  personaje  ți-ar  plăcea  să  te  întîlnești  în  realitate?
-Ți-ai  fi  dorit  un  alt  final  pentru  carte?
-S-ar  putea  face  un  film  bun  după această  carte?
-Ce  l-ai  întreba  pe  autor, dacă  te-ai  întîlni  cu  el?
Sau  chiar  ați  putea  să-l  întrebați:
-Ce  crezi  că  vrea  autorul  ca  cititorii  cărții  să-și  amintească mai  târziu?
-Care  a  fost  cea  mai  mare  descoperire  a  ta  din  această  carte?
Orice  alt  mod  în  care  putem  să  ne  stimulăm  copiii  să  gânească  merită  tot  timpul  din  lume!

Pleacă Toamna, e grăbită ...

Ne  bucurăm  de  ultimile  zile  frumoase  de  toamnă

Lecții video

 O  nouă  găselniță  în  ajutorul  părinților : lecții  video  pentru   matematică

Pentru  alte  teme accesați:  http://www.profademate.ro/clasa-a-3-a/inmultirea/

Bun venit din vacanță!

   A  trecut  foarte  repede  vacanța  de  toamnă  cu  grijile  ei  : gutui  conservate, varză  la  murat, usturoi sădit,  ei  și-ncă  câte  le-am   făcut!  Dar  /cam  de  joi  încoace/  dorul  de  copii  prinse  a  mă  măcina. Azi  i-am  întîlnit  cu zîmbet  și  le-am  propus  să ,, se  plimbe" puțin  cu  mașina, fiind  la  volan. Le-am  prins  căte  o  întrebare,  iar  când  auzeau  semnalul  și  se  opreau  în  ambuteiaj  trebuiau  să  discute  despre  bucuriile vacanței. Am  fost  curioasă  să  aud  că  s-au  săturat  de  somn,  au  fost  la  bunici,  au  citit  și   au  pregătit proiecte  de  familie  pentru  școală, ...

  Ziua  a  trecut  pe neobservatre  și  bucuria  mea  s-a  înzecit  după  ce  am  analizat  scrisorile  părinților ( o  reflecție  în  baza  portofoliilor  analizate  acasă)  Iată  căteva  fragmente:
,,Apreciez  mult  munca  depusă  în  triadă:  învățătorul  reflexiv- copilul  implicat - părintele  conștient.Viitorul  copilului  se  construiește  prin  șiruri  neîntrerupte  de  mici  acte  de  voință  ce  dau  rezultate"  Popușoi  Ludmila
,,Am  analizat  împreună  cu  familia  portofoliul.  Mă bucură  faptul  că în  comparație  cu  anul  trecut, sunt  rezultate  mai  înalte."  Nafranița  Olga
,,Mă  deranjează  că  copilul  meu  rezolvă   greu  probleme.  Avem  de  muncit  la  acest  capitol " Botnari Diana
,,Vă  rog  :  prin  ce  metode  putem  îmbunătăți  rezultatele  la  l. română?  Cum  ne  putem  îmbogăți  vocabularul?"  Carpov Natalia
,,Măi, măi măi  ce  lucrări  frumoase!   Nici  nu  bănuiam  că  băiatul  meu  poate lucra  așa! "
,,Continuăm  cu  deviza:   Azi  mai  bine  decât  ieri!"   
   Cum  să  nu  te  bucuri?

De ce copilul are rezultate slabe la școală?

Cum  putem  gestiona  relația  cu  copilul  atunci  când  ne  deranjează  rezultatele  lui  școlare?  Ce  modalități  de  abordare  a  comunicării  ne  rămân? Iată  câteva  din  ele  :