Tainele cărții. Cărți din literatura artistică internațională pentru copii. Atelier de lectură

   De  data  aceasta  i-am  intrigat  cu cartea : Incredibilul băiețel mâncător de cărți de Oliver Jeffers.

             

Înainte de a citi:

*despre ce crezi că va fi vorba în carte
*explică (dacă ai nevoie cu  DEX) care e sensul cuvântului incredibil
 *dacă ai pute mânca o carte care ar fi ea?

   Lectură plăcută!
  Posibil și audiere de pe  YOUTUBE

  După lectură
*Atelier de discuție De ce trebuie să citim
și nota de umor :10 motive să nu citești, care rapid au fost anulate de elevii mei.

*Am  modelat chipul băiatului:

 

 *Mesalul  următoarei zile:

 *Neapărat aici  îmi fac notițe

Tainele cărții. Cartea. Componentele cărţii: coperta (titlul şi autorul cărţii), filele cu text, imaginile, cuprinsul şi rolul lor.

Un text drăguț ce vine în ajutorul realizării  obiectivelor:

De vorbă cu Spriritul cărții

            Îmi amintesc de o întâmplare petrecută într-o zi ploioasă de vară.  Mi s-a părut cea mai neferită zi de vacanță.

Afară ploua, deci, bicicleta și mingea plângeau lângă gard la fel de nefericite ca mine. Și fiindcă nu era de ajuns că ploua, hop și o pană de current. Adio calculator, tabletă, telefon, internet!

            Ce să facem? Ce să facem? Nefericire mai mare nici nu se putea!

            Ca la comandă, o carte căzu de pe raftul sub care tocmai cotrobăiam să găsesc o kendamă. Mă aplec, o iau, și strig la ea:

            -Numai tu lipseai acum, să-mi faci o gaură în cap, după ce că sunt atât de plictisit!

            -Eu pot să umplu o gaură din cap, se auzi o voce subțire dintre foile cărții.

            Am tresărit și am întrebat:

            -Cine ești? De unde vorbești?

            -Sunt Spiritul cărții!

            -Care carte?

            -Citește pe copertă sau pe cotorul cărții și vei afla cum mă cheamă!

            -A! ”Povestiri despre cutezători”.

            -Și ești adevărat? Ai părinți?

            -Sigur. M-a scris Mihail Drumeș și m-am născut, am fost tipărit la Editura Ion Creangă, București, în anul 1989. Coperta unei cărți este exact ca și Certificatul tău de naștere. Acolo găsești toate date mele de identificare.

            -Vreau să te văd!

            -Vino la pagina 5.

            -Ooo! Tu ești Magelan care a făcut cea dintâi călătorie în jurul pământului?

            -Ei, nu chiar! Tocmai am ajuns la pagina 81.

            -Ești Jean Bart, legendarul erou al mărilor?

            -Nu! Dar pot fi Aurel Vlaicu, primul zburător roman, dacă vii la pagina 176. Pot fi căpitanul Robert Scott și să te duc în expediție la Polul Sud. Pot fi Alfred Nobel, un mesager al păcii sau oricare dintre cuceritorii văzduhului: Contele Zeppelin sau unul dintre frații Montgalfier.

            -Și totuși, unde te afli? Vreau să te văd!

            -Sunt peste tot între paginile acestei cărți minunate. Deja văd curiozitatea de pe chipul tău, doar ce ai citit cuprinsul. Spor la citit și …cine știe? Poate cândva te vei afla printer cutezători!

            Și nu a mai contat că afară ploua și că internetul mă striga, cartea m-a fascinat!

(Autori: Denis și bunica sa, VM

Text preluat din caietul de teme)

Măria Sa, COPILUL

„Obișnuiesc să spun că orice copil este un mănunchi de posibilități. Iar – pentru ca mănunchiul acela să nu devină mătură ori buchet omagial pentru un stăpân vremelnic, abuziv sau întâmplător – el trebuie să fie, din capul locului, bine închegat, firele lui să rămână laolaltă oricât de tulburi ar fi vremurile, oricât de aspră ar fi istoria prin care trece, care îl zgâlțâie sau îl aruncă în șanț. Să aibă – cu alte cuvinte – conștiința propriei consistențe de mănunchi.” (Mihai Șora)

Ia aminte!