Ați  văzut  ce  frumoasă  e  toamna  în  anul  acesta?   Câte  o  frunză  zvâcnește în  aerul  tomnatic, colorând  aerul  cu  miros  de  ofilire, iar  în  sufletul  meu  coboară  emoții  de  toamnă. Am  fost  dintotdeauna  împătimită  de  frumusețea ei probabil  pentru  că  m-am  născut  în acest anotimp al  belțugului. 
       Greierii  punctează  liniștea  nopții  cu  scârțâitul  viorilor  ascunse  prin  ierburi.În clăi  de  fân  mustește  mirosul  răvășit  al  florilor  și  ierburilor vestejite.Pădurea! Pădurea  a  încremenit  până  la  ultima  rămurică.Sub  respirația  brumărelului  ea  s-a  aprins  toată  în  zeci  de  ruguri, împurpurând  împrejurimile. Arde  în  văpăi  gorunul,  scumpia, arțarul. Arde  fiecare  frunzuliță,  împrăștiind  în  jur  raze  de  soare. Și  s-au  luminat  poteci  și  cotloane,  scoțând  în  vileag  cuiburi  și  vizuini  tăinuite  o  vară.  Du-te  în  aceste  zile  în  pădure, pătrunde-te  de  frumusețea  ei. Și  ai  să  te  simți  mai  bun, mai  înțelegător, mai  frumos-  frate  cu  pomul, cu  iarba, cu  gângania.Și  nici  nu  se  poate  altfel- sântem  cu  toții  copiii  Naturii.