Simpozion Pedagogic decembrie ISE

Jocul chibritelor

N-am cerut nimic de la viață...

N-am cerut nimic de la viaţă. Neavând multe pretenţii, tot ceea ce am primit a fost considerat cadou de la viaţă.  Am avut noroc să primesc o picătură din ceea ce e bun în lume! Desigur, pe lângă miraculosul lichid am primit uneori şi picături de fiere, probabil pentru a putea aprecia la justa valoare mierea. Dar  și un bob de noroc adunat în brăţara anilor. Puţină scorţişoară deasupra orezului cu lapte, o ramură de corcoduş în floare, o ceaşcă de cafea răspândind parfum amărui, o literă venită în completarea cuvântului. Pe toate le-am primit cu bucurie. N-am cerut nimic de la viaţă. Am avut noroc!
Curierul m-a trezit mai devreme decât obișnuiesc a mă trezi. Și nu m-am apucat de rezolvat careul de cuvinte din interiorul felicitării? Păi cum aflam cine e cel cu ideea? Elevul meu! Mituiala mă aștepta la școală, acasă, pe Facebook! 
N-am cerut  de  la  viață  nimic! Am avut  noroc  de  familie, de prieteni, de colegi, de discipoli, ...   Vă  iubesc!

 

Pasionați...

https://www.facebook.com/www.danilova.ru/photos/a.238877706177165.60869.228816773849925/991164604281801/?type=3&hc_location=ufi    

Am  urmat  modelul!

„Cuvintele frumoase pot fi scurte şi uşor de spus, dar ecoul lor este fără sfârşit.” (Maica Tereza)

Este  o  zi  frumoasă, însă  eu  nu  pot  vedea  aceasta!

Moneda vieții noastre

    Timpul, da, sau altfel spus – moneda vieții noastre. O monedă pe care trebuie să știm 

exact cum să o cheltuim.  În această lume săracă și urâtă, parcă ignorăm timpul 

și valoarea lui adevărată. Timpul este...  cel mai frumos cadou pe care îl 

poți dărui celui  de lângă tine.

                                                            ... cel care, deși nu se întoarce niciodată, 

tânjim după el și ne face să existăm.Îmi doresc să primesc timp – de la oameni frumoși 

si valoroși, îmi doresc să dăruiesc timp, să investesc înapoi și să prețuiesc ce am 

primit.  Omul înţelept preţuieşte orice clipă, dar oare omul ocupat mai are oare

 timp să o prețuiască?,,Mă grăbesc să…”,,,Nu am timp să…”, ,,Nu am apucat să…”,

 ,,Am pierdut timpul…”  “N-am timp!” sunt, de departe, șlagărele vremurilor 

noastre și boala oamenilor moderni care suntem. Nu ajungem bine într-un loc și

 deja ne gândim cum arată următorul? Totul înseamnă și se transformă în viteză, 

toate se întâmplă prea repede. Unde e nevoia și liberul arbitru de a ne investi

 timpul în cine ne dorim cu adevărat? E frumos și cel mai frumos să investești în tine

 și în cei de lângă tine. E frumos să oferi cadouri de preț, cadourivaloroase și…

prețuite în peștera sufletului nostru. Puțini dintre noi conștientizăm că lucrurile nu pot

 fi substituite în timp, la fel cum nici timpul nu poate fi substituit în lucururi…  

 Așadar…  Vă doresc timp! Timp petrecutlângă cei dragi (și trecători), timp să vă 

zâmbească sufletul,timp să munciți cu drag. Dacă nu găsiți timp pentru toate astea, 

mai tăiați din timpul acela pe care-l petreceți încruntați sau judecându-i pe alții. 

Sau ținând supărări cu zilele. Sau încercând să-i schimbați pe ceilalți, în loc să-i 

acceptați așa cum sunt!Dar, mai ales, vă doresc timp să (re)descoperiți ce e cu 

adevărat important pentru voi. Cu cât mai repede, cu atât mai bine, căci, nu degeaba 

scria Marin Sorescu, “vine o vreme când trebuie să tragem sub noi o linie neagră

 și să facem socoteala. Și cine poate ști cât de devreme, sau de târziu vine 

vremea noastră!“

Gânduri de ploaie

       Azi e o zi cu multă ploaie. Zilele astea parcă iți pun sufletul la încercare. Și gândurile le apasă pană când singure prind contur. Vrei nu vrei, te refugiezi în plapuma călduroasă, te cocoți într-un fotoliu la televizor, citești o carte, te uiți la poze vechi, la un film, sau fugi în brațele cele mai dragi.Zilele astea sunt de preferat să se suprapună cu un sfârșit de săptămână  pentru că altfel pot deveni doar niște zile melancolice.  În după-mesele ploioase îmi place să simt mirosul de aer cald prin casă, să-mi iau şosetele pluşate, un pulover gros şi comod, să-mi aprind veioza, să  mă cufund  în fotoliu și să fac acele zeci de lucruri mici (sau mari) pe care întotdeauna mi le doresc şi de care niciodată nu am timp:să croșetez, să brodez, să citesc.În zilele ploioase ar trebui să fim mult mai optimiști. Până la urmă nu e așa rau să îți petreci ziua în casă, poate e un semn că ai nevoie de timp pentru tine, pentru gândurile tale sau pentru spațiul în care trăiești. Cel mai important lucru de făcut când ploaia se linișteste este să deschizi fereastra larg și să simți acel aer proaspăt și răcoritor care te revigorează.  Ajungi să realizezi că și ploaia face parte din viața ta și că ai multe amintiri datorită ei.