Ce porumb s-a făcut!

         Noi, cei de la țară, n-am găsit  multe  neclarități, am înțeles 
cu ușurință  textul  lui I.Agârbiceanu ,,Culesul porumbului" . Sânt chestii  ce  țin  de  specificul  sătenilor. După  ce  am bifat răspunsul corect :

Într-o noapte se descuie cerul înseamnă:

 - cerul s-a înseninat

 - Dumnezeu se îndură de oameni şi le trimise ploaie

 - un înger a coborât pe pământ

Ce porumb s-a făcut! Pădure! înseamnă:

- oamenii au ascuns porumbul în pădure

 - porumbul era înalt că o pădure

- datorită ploilor s-a făcut porumb mult, a fost o recoltă bogată

Le râdea oamenilor inima înseamnă:

 - oamenii erau veseli, bucuroşi, mulţumiţi

- oamenii sufereau cu inima   
 -oamenii râdeau în hohote la glumele auzite,

am  dat  a  doua  viață  unui  știulete  de  porumb. Vă  întrebați  ce  ne-a  reușit ?Iată  rezultatul :

Micii bucătari

   Cât  de  mult  au  îndrăgit  elevii  mei  modulul Arta  culinară în  cadrul Educației  tehnologice!  Cu mult  drag au  participat  la  activitatea  practică : pregătirea  tartinelor. Ș-apoi  cu  câtă  plăcere  ,,au  vândut,,  produsele, achiziționând  în  schimb  complimente !

Şi iar cad frunze colorate Din pomul toamnei aurii...

      Chiar mi-a fost de folos, la timp, adresa 
http://krokotak.com/2014/09/autumn-paper-leaves/  
întru-cât recent  am lucrat  cu  elevii la  textul ,,Sărbătoarea frunzelor"  /Călin Gruia /după  care  am  realizat  şi  cununa

 Am pornit cu mare grijă de la marcarea pătratelor şi decuparea acestora

 9 pătrate le-am îndoit după model şi le-am unit 

Am ataşat şi codiţa frunzei

Acum am personalizat-o, i-am dat suflu şi le-am prins în horă!

Apoi, la ed.plastică, am desenat  chenare, decorându-le  cu  frunze, ca a  mai  tărziu  să creăm  și  Povestea Frunzei:

Bucuria vine din lucruri mici

 Am  participat  cu elevii clasei, de  rând cu cei din gimnaziu, la Campania Şi eu vreau să  merg la şcoală

Am dorit să  aducem  zîmbetul  pe  feţele  celor  mai  trişti  ca  noi. Sântem  fericiţi  dacă  ne-a  reuşit.

Congresul al XXXVI-lea al cadrelor didactice române

Marea  adunare a numărat peste 500 delegaţi.   Emoţii, întîlniri, aşteptări  realizate  şi  satisfacţie !

    De  la  o  vreme  încoace  părinţii  au  vrut  să  dea  copiilor  tot  ce  e  mai  bun: cele  mai  bune  jucării, cele  mai  bune  haine, călătorii, şcoli  alese. Au  ales  ca  aceştea  să  nu  umble  prin  ploaie  şi  ger, să  fie  protejaţi  pe  stradă  şi  să  nu  treacă  prin  dificultăţile  prin  care  au  trecut  ei. Le-au  pus  televizor  şi  calculator  în  odaie,  au  umplut  timpiul  copiilor  cu  cursuri  de  limbi  străine, muzică, dansuri. Au  avut  vise  mari  pentru  ei, intenţii excelente, dar  au  uitat  că  odraslele  lor  au  nevoie  de  copilărie, au  nevoie  să  inventeze,  să  înfrunte  riscuri,  să  sufere  decepţii, eşecuri,  să  aibă  timp  de  joacă  şi  să  se  bucure  de  viaţă. E  de  datoria  noastră  să  vorbim  societăţii  despre  lumea  artificială  creată  şi  că  plătim  scump  pentru  aceasta,  despre  seriile  de  consecinţe  în  domeniul  emoţiilor,  în  amfiteatrul  gândurilor şi  în planul  memoriei copiilor. Trăim  timpuri  contradictorii,  deci  prin  tot  cee  ce  facem  să  construim  temeliaa  lucidităţii, respectării  demnităţii, apropierii  dintre  oameni.  Dascălul e fiinţa  plină  de  dăruire  care  descoperă  mereu  copilul.  Să  ne  dedicăm  lucid, permanent , viguros  şi  pătimaş !

Întîlniri peste 3 decenii

 

Nu ne-am mai văzut de  la facultate

La  congres  cu  sora

Jurnal de vacanţă (3)

În final  am  o  singură  concluzie  personală :  Am  făcut  o  escapadă, am  văzut  multe  lucruri  deosebite ce  vor  rămîne    timp  îndelungat  după  ce  amintirea  oboselei  va  dispărea.

Lîngă  acest  original  monument  îţi vine să declari  lumii  întregi TOTUL E  OK!

 Şi din nou slăbiciunea  mea- dulciurile

Jurnal de vacanţă ( 2 )

    Aventura  a  continuat cu o  altă  perlă  a  Parisului ,  cu  284  trepte  ale Arc de Triomphe, înălţat pentru ostaşii  lui  Napoleon  veniţi  cu  victorie  din  lupte;  cu  privelişti  ameţitoare  de  pe  teresă, sculpturi şi  frize  pe  barelief şi  faţadă.  

Întâmplător  în  acea  zi  m-am  ataşat  de  un  grup  de turişti  ruşi  la  Cathedrale Notre Dame (ceea  ce  merită  neapărt  de  văzut ), aşa  că  am beneficiat şi am  ascultat  despre  istoria construcţiei  şi  reconstrucţiei, tălmăcirea  sculpturilor  şi a vitrajelor, am aprins  lampade şi  am  ascultat  slujba  divină.

Apoi  am  hoinărit  pe  străduţele pline  de  verdeaţă, flori , am văzut Sena (n-am făcut cu regret o plimbare cu vaporaşele mici care  mişunau pe aici ),am găsit  un  robinet  nostim  în stradă.

Şi  din  nou  m-a  copleşit  patiseria care  nu  are  aceleaşi  dulciuri  două  zile consecutiv.